2007 Iulie

Archive for Iulie, 2007

My airplain is taken me away

Marţi, Iulie 31st, 2007

Aparent, 7 zile de vis . Probabil pentru 99%.

Dar cum n-am fost niciodata la fel de normala ca toti ceilalti, sunt 7 zile de cosmar.

Si ce ar putea fi acolo cosmar?

E raiul pe pamant.

Pai in primul rand avionul. Groaznic sentiment. Inchisa intr-un tub, bine macar ca-s doua ore.

Apoi, picata din cer si la propriu si la figurat, voi sta 7 zile inconjurata de oameni complet straini, care nu vorbesc limba mea, care nu ma inteleg, trebuie sa vorbesc o alta limba. Intr-un mediu strain, va fi o clima straina, obiceiuri straine, totul strain.

Apoi, la 3000 de km de ACASA, locul pe care-l iubesc cel mai mult, cu posibilitatea mortii in gand, cu raul in fata, ma urc in masina si plec, pana la Timisoara. 7 zile departe de prieteni, casa, net! .

Si 7 zile si mai departe de….

Ca parca n-ajunge si-asa.

Autosugestie.

Detasare.

Control.

Calm.

I fly!

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

My time is passing ..

Luni, Iulie 30th, 2007

"Pentru ca numai timpul este capabil sa inteleaga cat de importanta este iubirea."

Dar ca sa intelegi iubirea, nu trebuie sa-ti pierzi timpul.

Si stai azi, ai stat si ieri, probabil vei sta si maine la o cafea. Vei merge in acelasi club obosit si prea colorat ca sa joci biliard.

Ca poate, vei cunoaste alti oameni si vei vedea alte chipuri.

Dar te izbesti de aceleasi ironii, dizgratii, oameni nemultumiti.

Si-atunci te-asezi pe un scaun si astepti.

Ce?

Astepti..

Astepti sa treaca timpul, sa inceapa scoala (poate).

Sa astepti nu inseamna sa nu-ti traiesti viata.

Sa astepti inseamna sa ai rabdare ca sa-ti traiesti viata.

Dar ce astepti?

Tu stii.

Eu stiu ce-astept. Si simt ca n-am rabdare, cum creste nelinistea, cum incerc sa sar peste capitole din enigmatica existenta a omenirii.

Dar timpul nu ma vede si trece pe langa mine, uneori stiu ca ma duce mai aproape de ce-mi doresc.

Cu timpul am sters tot din ce nu credeam ca pot sa sterg.

Numai timpul imi va aduce o zi, acea zi pe care o astept de mult timp.

Si timpul ma va aduce la implinire.

Timpule, alina-mi asteptarea !

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

inceputul meu de agonie

Duminică, Iulie 29th, 2007

Nu . Nu suport ce am simtit azi. Nu suport ce am vazut azi. Nu-mi place ce-am auzit azi. Urasc ce simt.

Cine a inventat netul , hi5-ul ? Nu putea sa inventeze altceva ? Jumate de viata mi-o petrec aici, uitandu-ma la acelasi profil, la aceleasi commenturi, aceleasi poze. Le-am invatat..

Si cine mi-a ales prietenii in halul asta ?

Si discoteca asta tampita ce .. ?

Whatever ..

Whatever ..

. Da, sunt trista, enervata si stresata .

Parca n-as avea motive . .

Cu ce drept imi ceri tu mie sa zambesc cand nu-mi cunosti problema? Si poate tu esti motivul pentru care eu sunt trista..ce zici? Nu ma cunosti nici tu si nici ala de langa tine nici 1 %. Nu ma cunoaste nici maica-mea. Cu ce drept asupra mea imi spui TU, MIE, sa zambesc?

Auzi, tu ? Ma crezi din fier ?

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

Rapid

Miercuri, Iulie 25th, 2007

Astazi este o zi importanta.

Astazi gandurile noastre isi deschid aripile si-si iau zborul din nou catre Bucuresti, catre Rapid.

Si nu conteaza daca nu castigam.

Iar daca vom castiga, vom incepe cu dreptul.

Noi ne cunoastem valoarea si avem atata incredere incat nu este posibil sa nu v-o transmitem.

Cainii nu reprezinta un impediment pentru Rapid, ei nu semnifica nimic. Si daca nu vom castiga, nu inseamna ca suntem mai slabi, pentru ca se stie ca un meci nu demonstreaza valoarea. Dar la noi este altceva. Noi nu vrem cupa, noi vrem incredere, forte intarite. Si vom reusi, daca nu acum, mai tarziu. Vom reusi pentru ca noi credem, pentru ca noi nu ne uitam la meci, noi traim meciul. Noi stim ca intr-o zi trenul va calca oile si cainii.

Si in ziua aia, voi veti avea acelasi sentiment pe care il avem noi acum fata de Rapid: RESPECT.

Pentru ca noi stim ce inseamna.

Si intr-o zi, nu veti mai fura.

Rapid, spune tu, cat de tare ne iubesti?

Astazi vom fi fericiti, indiferent de rezultat.

Astazi este ocupat televizorul incepand cu ora 20:45 Si nici pana de curent nu-l va opri.

Don’t cry, we are the champions!

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

Mi-e lene

Luni, Iulie 23rd, 2007

Ecuator 35, Romania 45. Frumos.. Si soare toata ziua, caldura si mai ales Lene…Mi-e lene sa deschid ochii, sa apas butoanele la tastatura.. Mi-e lene sa respir si sa traiesc.

Da, nu-i nevoie sa pleci niciunde, ai iesit pe strada si faci gratare pe asfalt, nu-i greu. Ai nevoie de putina detasare fata de vecini, restul vine de la sine. Si poate se ard..

Plaja, Cocktail-uri, sauna, masaj, aer, Apa, apa si apa din plin, Miami Beach..sau Antalya..in curand. Deocamdata ne multumim cu Deta Beach.

Thanks that you let me hear your voice.

Soare, nu iei o pauza?

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

Pentru ca te iubesc.

Marţi, Iulie 17th, 2007

"Îţi ştiu toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile
şi umbra ta, şi tăcerile tale, şi sânul tău
ce cutremur au şi ce culoare anume,
şi mersul tău, şi melancolia ta, şi sprâncenele tale,
şi bluza ta, şi inelul tău, şi secunda
şi nu mai am răbdare şi genunchiul mi-l pun în pietre
şi mă rog de tine,
naşte-mă.

Ştiu tot ce e mai departe de tine,
atât de departe, încât nu mai există aproape -
după-amiază, după-orizontul, dincolo-de-marea…
şi tot ce e dincolo de ele,
şi atât de departe, încât nu mai are nici nume.
De aceea-mi îndoi genunchiul şi-l pun
pe genunchiul pietrelor, care-l îngână.
Şi mă rog de tine,
naşte-mă.

Ştiu tot ceea ce tu nu ştii niciodată, din tine.
Bătaia inimii care urmează bătăii ce-o auzi,
sfârşitul cuvântului a cărui prima silabă tocmai o spui
copacii – umbre de lemn ale vinelor tale,
râurile – mişcătoare umbre ale sângelui tău,
şi pietrele, pietrele – umbre de piatră ale genunchiului meu,
pe care mi-i plec în faţa ta şi mă rog de tine,
naşte-mă. Naşte-mă."

Te iubesc, atat de mult incat nu-ti pot explica. Nu exista cuvinte si nici timp destul pentru a-ti arata. Stiu ca ajunge sa te uiti in ochii mei ca sa intelegi.

Te iubesc atat de mult incat as face orice-mi ceri. Stii ca nu mai am culoare cand nu vorbesc cu tine, ma ofilesc, imi cad aripile.

Te iubesc si te iubesc la infinit.

Te cunosc mai mult decat ar putea cineva sa o faca..

Iti multumesc ca nu ma lasi sa mor, fara tine nu am aer, nu respir, nu visez.

Pot sa citeasca aceste randuri toate persoanele din lume, dar NIMENI nu va intelege ceea ce simt in afara de tine. Pur si simplu TE IUBESC !

Doar tu te vei regasi.

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

Smile me a month.

Marţi, Iulie 17th, 2007

Hai sa zambim asa cum obisnuiam sa facem si sa radem asa cum ne place.

Hai sa vorbim despre ceva ce n-am vorbit niciodata.

Hai sa mancam inghetata,

Hai sa mergem la Costinesti, sau in Timisoara, in Club 30, sau pe Heaven, sau in Tequilla.

Hai sa sarim cu parasuta.

Hai sa zburam cu avionul.

Hai sa tipam, sa batem la geamuri, sa traversam oceanul,

Hai sa vizitam Insulele Seychelles.

Hai sa devenim psihologi, hai sa citim, hai sa vorbim.

Hai sa vorbim despre felul in care oamenii zambesc, sau despre modul in care ne place sa ne imbracam,

Hai sa fim naturali si sa nu ne ascundem dupa deget.

A venit timpul in care meritam sa ne traim viata, vesnica dorinta, parca de nepatruns. Si daca ne gandim ca putem face asta atat de usor. O parte din voi ar spune ca am putea face asta daca nu ar exista baieti, alta parte daca nu ar exista fete. Dar hai sa traim impreuna. Hai sa ne acceptamm asa cum ar fi trebuit din totdeauna. Nu schimb omenirea, nu fac ce-mi doresc, nu distrug lumea.

Doar propun.

Propun si prelungesc o zi, imi caut motive pentru a trai. Si dorintele mele sunt mai sus, insirate, n-o sa mor inainte sa fac toate astea, nu voi muri in avion, pe 1 august si nici la intoarcere, in 7 august. Am prea multe de zis aici, am prea multe de schimbat in viata mea, n-am suferit destul pentru a putea fi pe deplin fericita.

Debitez si imi place. Voi vizita Muzeul Louvre.

Hai sa

traim !

Postat in Personal | 1 Comment »

13 iulie 2007

Joi, Iulie 12th, 2007

Pf..Iar pe-aici. Dar cui sa-i spun problemele daca nu blogului ?

Zi grea astazi..Am plans aproape dupa masina, am fost sa o vad, tot astazi, pentru ultima oara la Service. Imi pare atat de rau pentru ea, ii doar sifonata, dar, o schimbam. Si va veni alta, care va ocupa locul ei in viata noastra. Mda, ma gandesc si eu..ii doar o masina, dar chiar o iubeam. Am trait atatea in masina asta, am simtit si am vazut atatea si m-a plimbat prin atatea locuri.

Tot astazi, mi-am revazut colegii. Tot acei colegi pe care ii stiam atat de bine. Mi-au povestit atatea.. Cum de nu am aflat inainte? Stiam totul despre ei, toate problemele si cauza fiecarui zambet.

Tot astazi, am vorbit cu Anca. Anca.. fiinta suprema care mi s-a strecurat in viata, in obiceiuri, in ritmul meu. Dar am simtit-o atat de departe si-mi aminteam fragmente din ea. A plecat si ea si de-acum asa va fi. O voi vedea cel mult trei zile pe saptamana, n-o sa-i mai cunosc hainele, papucii, parfumul. Aceiasi Anca, care-mi stia fiecare suvita de par. Si cum sa-mi traiesc viata ca-i scurta? Cum sa inlocuiesc amintirile din fiecare zi ? Stiu fiecare inghetata pe care am mancat-o impreuna, prima gura de Angeli pe care am baut-o cu tine. Te cunosc atat de bine incat.. te ador.

Tot astazi am inteles ca nu pot calca peste trecut si ce s-a intamplat ieri, alaltaieri, acum o saptamana. Asta sunt eu, am un trecut si probabil un viitor. Dar cum sa elimin peste noapte persoanele din jurul meu? Cum sa-i uit? Cum sa te uit?.. Si mi-e greu, atat de greu incat nu-mi vad iesirea.

Da..stiu..sa ma gandesc la asta peste un an, doi, trei. Voi zambi, dar asta nu inseamna ca acest moment se va sterge. Si mi-e dor nu numai de Anca. Mie dor de multe, lucruri care au fost si nu se vor intoarce, amintiri, sperante, regrete.

Pot s-o spun aici? Mi-e dor de dirigu meu. Chiar de el..Ms. Stanciu, cel cu care m-am certat de atatea ori..nu intelegea ca unghiul din problema avea 90 de grade. .

Si de profesoara de romana si de de cel de istorie. Si asa se termina tot, aici. Acum.

Ca sa nu para ca un discurs inainte de a-mi spune Adio, imi permit sa spun a doua oara ca astept ziua de 25 august, Poli-Rapid, in Timishoara, la noi acasa, pe acelasi Dan Paltinisanu. Uite cine ma face sa privesc inainte, la "viitor". Pentru asta te iubesc, Rapid. ( Multumesc celor care nu au televizat meciurile amicale! De acum ne uitam la Dacia Mioveni la TV?)

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

my time…

Miercuri, Iulie 11th, 2007

Cred ca ar fi cazul sa fac o schimbare..sa ma mut undeva, sa fac altceva..sau pur si simplu sa fiu altfel. Cred ca imi ajunge cat am tacut in fata multora si cat a trebuit sa-mi tin parerile "acasa". E timpul sa fiu eu. Eu, asa cum eu ma stiu, eu si vreo doua, trei persoane.

De maine voi fi asa cum mie mi-e bine, asa cum mie imi place sa fiu, asa cum eu am fost candva, inainte sa ma schimbati voi . Refuz aerul poluat pentru aerul proaspat de dimineata, refuz ploaia pentru soare, refuz minciuna pentru adevar. Sunt degajata de restul, sau voi deveni. Prietenii imi vor fi aproape, stiu asta si le multumesc.

Si maine voi privi rasaritul, asa cum n-am facut-o de la 9 ani si ma voi duce si seara sa privesc apusul. De maine trag de lacat, incerc sa inchid un capitol, desi anumite persoane/amintiri nu vor ramane in urma.

Si acum respir si mi-e bine cu mine.

Sincer? Imi ascund nefericirea ..

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

Este undeva si speranta mea ascunsa

Vineri, Iulie 6th, 2007

Poate ca daca nu as trai aici si in mediul asta as avea alte conceptii. Dar cum as fi? As avea toate acele lucruri care acum simt ca-mi lipsesc? Sau poate as avea alti ochi cu care sa privesc lumea. Si chiar daca mi-e bine aici, nu bine, foarte bine, acesta nu e locul meu. Pentru ca aici nu ma intelegeti daca ies pe strada si strig: -iubesc Rapidul-, pentru voi, ar trebui sa fiu o fata cuminte, care pare inocenta tot timpul, care nu iese in oras si nu se imbraca in fuste scurte. Voi nu intelegeti cum ii sa stai in ploaie sau sa-ti placa sa stai singur si sa taci, sa asculti tot ce misca in jur, voi nu intelegeti..

Dar iata ca am unde sa-mi spun oful, unde sa ma plang de voi, cei care nu aveti nimic de facut in afara de a ma analiza. Ies seara in oras? Dansez pe mese? Ma plimb cu motoru? Rad tare? DA! Chiar da. Si de ce nu? Nu vad pentru ce as fi "normala" in ochii vostrii.

Aha..si mi-am facut si blog? Si ati aflat ceva nou despre mine? Cumva…va intereseaza? Sau poate ca nu sunteti in stare sa legati doua idei si sa le publicati, sau nu stiti sa apreciati credintele noastre, "cei care nu ne pasa" si de asta preferati sa vorbiti?.

Ieri am baut Sprite, azi apa plata. Sunt bolnava? Tin regim? Nu..beau Dorna ca sa ajut Rapidul. Si de ce m-am despartit de x? Va raspund aici: Pentru ca .

Viata mea nu concepe oamenii ca voi, nu are usi pentru voi. Viata mea nu e afectata de prezenta, privirile sau barfele voastre. Viata mea e asa cum mi-o fac eu.

Nu am nevoie de zambetele voastre false ca sa imi dau seama daca meritati sau nu sa va raspund.

Eu am o urma de speranta ca undeva, candva, o sa pot sa traiesc asa cum vreau.

Si daca speranta mea va iesi la lumina, feriti-va!

Cat costa speranta?

Nu stiu.

Are pret?

Nu, pentru ca daca stii de unde sa o apuci, e nemarginita.

Postat in Personal | Fara comentarii adaugate »

lg

Archive for Iulie, 2007

My airplain is taken me away

My time is passing ..

inceputul meu de agonie

Rapid

Mi-e lene

Pentru ca te iubesc.

Smile me a month.

13 iulie 2007

my time…

Este undeva si speranta mea ascunsa

Pagini

Arhive

Dosare

Legaturi externe

Meta

Parerea ta conteaza